contradict románul
| Angol | Román |
|---|---|
| contradict [contradicted, contradicting, contradicts] (deny the truth of (a statement or statements)) verb [UK: ˌkɒn.trə.ˈdɪkt] [US: ˌkɑːn.trə.ˈdɪkt] | contrazice [(se) ~, (mă) contrazic, (se) contrazică, contrazis, III]verbă |
| contradict [contradicted, contradicting, contradicts] (deny the truth of statements made by (a person)) verb [UK: ˌkɒn.trə.ˈdɪkt] [US: ˌkɑːn.trə.ˈdɪkt] | contrazice [(se) ~, (mă) contrazic, (se) contrazică, contrazis, III]verbă |
| contradiction [contradictions] (act of contradicting) noun [UK: ˌkɒn.trə.ˈdɪk.ʃn̩] [US: ˌkɑːn.trə.ˈdɪk.ʃn̩] | contradicție [~, contradicții, contradicția, contradicțiile, ~i, contradicțiilor, ~, contradicțiilor]substantiv contrazicere [~, contraziceri, ~a, contrazicerile, contrazicerii, contrazicerilor, ~, contrazicerilor]substantiv |
| contradiction [contradictions] (statement that contradicts itself) noun [UK: ˌkɒn.trə.ˈdɪk.ʃn̩] [US: ˌkɑːn.trə.ˈdɪk.ʃn̩] | contradicție [~, contradicții, contradicția, contradicțiile, ~i, contradicțiilor, ~, contradicțiilor]substantiv |
| contradiction [contradictions] (the logical incompatibility of opposing elements) noun [UK: ˌkɒn.trə.ˈdɪk.ʃn̩] [US: ˌkɑːn.trə.ˈdɪk.ʃn̩] | contradicție [~, contradicții, contradicția, contradicțiile, ~i, contradicțiilor, ~, contradicțiilor]substantiv |
| contradiction in terms (expression in which components contradict one another) noun [UK: ˌkɒn.trə.ˈdɪk.ʃn̩ ɪn tɜːmz] [US: ˌkɑːn.trə.ˈdɪk.ʃn̩ ɪn ˈtɝːmz] | contradicție (frazeologică)substantiv |
| contradictory (any of a pair of propositions, that cannot both be true or both be false) noun [UK: ˌkɒn.trə.ˈdɪk.tə.ri] [US: ˌkɑːn.trə.ˈdɪk.tə.ri] | contradicție [~, contradicții, contradicția, contradicțiile, ~i, contradicțiilor, ~, contradicțiilor]substantiv contrazicere [~, contraziceri, ~a, contrazicerile, contrazicerii, contrazicerilor, ~, contrazicerilor]substantiv |
| contradictory (that contradicts something) adjective [UK: ˌkɒn.trə.ˈdɪk.tə.ri] [US: ˌkɑːn.trə.ˈdɪk.tə.ri] | contradictoriu [~, contradictorii, contradictorie, contradictorii]adjectiv contrar [~, contrari, contrară, contrare]adjectiv |
| contradictory (that is itself a contradiction) adjective [UK: ˌkɒn.trə.ˈdɪk.tə.ri] [US: ˌkɑːn.trə.ˈdɪk.tə.ri] | contradictoriu [~, contradictorii, contradictorie, contradictorii]adjectiv |
| proof by contradiction (proof of a statement adduced by deriving a contradiction from the statement's negation) noun | reducere la absurdsubstantiv |
| self-contradictory (statements that contradict themselves) adjective [UK: self ˌkɒn.trə.ˈdɪk.tə.ri] [US: ˈself ˌkɑːn.trə.ˈdɪk.tə.ri] | autocontradictoriuadjectiv |
