English-Romanian dictionary »

grace meaning in Romanian

English	Romanian
grace [graces] (allowance of time granted to a debtor) noun [UK: ɡreɪs] [US: ˈɡreɪs]	termen de grațiesubstantiv {n}
grace [graces] (divine assistance in resisting sin) noun [UK: ɡreɪs] [US: ˈɡreɪs]	grație [~, grații, grația, grațiile, ~i, grațiilor, ~, grațiilor]substantiv {f}
grace [graces] (elegant movement, poise or balance) noun [UK: ɡreɪs] [US: ˈɡreɪs]	eleganță [~, {inv}, eleganța, {inv}, eleganței, {inv}, ~, {inv}]substantiv {f} grație [~, grații, grația, grațiile, ~i, grațiilor, ~, grațiilor]substantiv {f}
grace [graces] (free and undeserved favour, especially of God) noun [UK: ɡreɪs] [US: ˈɡreɪs]	grație [~, grații, grația, grațiile, ~i, grațiilor, ~, grațiilor]substantiv {f} har [~, ~uri, ~ul, ~urile, ~ului, ~urilor, ~ule, ~urilor]substantiv {n}
grace [graces] (short prayer of thanks before or after a meal) noun [UK: ɡreɪs] [US: ˈɡreɪs]	rugăciune de mulțumiresubstantiv {f}
grace [graced, gracing, graces] (to adorn; to decorate; to embellish and dignify) verb [UK: ɡreɪs] [US: ˈɡreɪs]	onora [~, onorez, onoreze, ~t, I]verbă împodobi [(se) ~, (mă) împodobesc, (se) împodobească, ~t, IV]verbă
grace [graces] noun [UK: ɡreɪs] [US: ˈɡreɪs]	grație [~, grații, grația, grațiile, ~i, grațiilor, ~, grațiilor]substantiv {f}
grace period (a length of time during which rules or penalties are waived or deferred) noun [UK: ˈæm.bə(r)] [US: ˈæm.bər]	perioadă de grațiesubstantiv
by the Grace of God (By divine right) preposition [UK: baɪ ðə ɡreɪs əv ɡɒd] [US: baɪ ðə ˈɡreɪs əv ˈɡɑːd]	prin Harul lui Dumnezeuprepoziție
disgrace [disgraced, disgracing, disgraces] (bring shame upon) verb [UK: dɪs.ˈɡreɪs] [US: ˌdɪˈs.ɡreɪs]	dizgrația [~, dizgrațiez, dizgrațieze, ~t, I]verbă
disgrace (condition of being out of favor) noun [UK: dɪs.ˈɡreɪs] [US: ˌdɪˈs.ɡreɪs]	dizgrație [~, dizgrații, dizgrația, dizgrațiile, ~i, dizgrațiilor, ~, dizgrațiilor]substantiv {f}
disgrace (state of being dishonored) noun [UK: dɪs.ˈɡreɪs] [US: ˌdɪˈs.ɡreɪs]	rușine [~, rușini, ~a, rușinile, rușinii, rușinilor, ~, rușinilor]substantiv {f}
disgrace (that which brings dishonor) noun [UK: dɪs.ˈɡreɪs] [US: ˌdɪˈs.ɡreɪs]	ocară [~, ocări, ocara, ocările, ocării, ocărilor, ~, ocărilor]substantiv {f}
disgraceful (bringing or warranting disgrace) adjective [UK: dɪs.ˈɡreɪ.sfəl] [US: ˌdɪˈs.ɡreɪ.sfəl]	rușinos [~, rușinoși, rușinoasă, rușinoase]adjectiv

Default dictionary:
Theme
Change language (English)
- Magyar
- Română
Own wordlists
- -
Dictionaries
Extras
Impressum
Feedback
Help
News
Data Protection
Terms