order meaning in Romanian

German	Romanian
die Order Substantiv	ordin◼◼◼substantiv comandă◼◼◼substantiv ordine◼◼◻substantiv comanda◼◼◻substantiv ordona◼◻◻substantiv direcție◼◻◻substantiv porunci◼◻◻substantiv poruncă◼◻◻substantiv
ordern [orderte; hat geordert] Verb	ordin◼◼◼verbă ordine◼◼◼verbă comandă◼◼◻verbă comanda◼◼◻verbă ordona◼◻◻verbă porunci◼◻◻verbă poruncă◼◻◻verbă
abfordern [forderte ab; hat abgefordert] Verb	revendica◼◼◼verbă
erforderlich [erforderlicher; am erforderlichsten] Adjektiv	necesar◼◼◼adjectiv necesitate◼◼◻adjectiv
anfordern [forderte an; hat angefordert] Verb	cere◼◼◼verbă cerere◼◼◼verbă ruga◼◼◻verbă întreba◼◻◻verbă
die Anforderung [der Anforderung; die Anforderungen] Substantiv	condiție◼◼◼substantiv cerință◼◼◼substantiv exigență◼◻◻substantiv
auffordern [forderte auf; hat aufgefordert] (zu + Dativ) Phrase	invita◼◼◼verbă chema◼◼◻verbă adunare◼◼◻verbă numi◼◼◻verbă cală◼◼◻verbă suna◼◻◻verbă însumaverbă
einfordern [forderte ein; hat eingefordert] Verb	apel◼◼◼verbă chema◼◼◻verbă suna◼◼◻verbă vizita◼◻◻verbă striga◼◻◻verbă chemare◼◻◻verbă vizită◼◻◻verbă
die Eingabeaufforderung Phrase	prompt◼◼◼substantiv

Your history