English-Romanian dictionary »

reach meaning in Romanian

EnglishRomanian
reach [reached, reaching, reaches] (to arrive at by effort)
verb
[UK: riːtʃ]
[US: ˈriːtʃ]

ajunge [(se) ~, (mă) ajung, (se) ajungă, ajuns, III]verbă

reach [reached, reaching, reaches] (to extend, to thrust out)
verb
[UK: riːtʃ]
[US: ˈriːtʃ]

alungi [~, alungesc, alungească, ~t, IV]verbă

extinde [ (se) ~, (mă) extind, (se) extindă, extins, III]verbă

lungi [~, lungesc, lungească, ~t, IV]verbă

prelungi [~, prelungesc, prelungească, ~t, IV]verbă

întinde [~, întind, întindă, întins, III]verbă

reach [reached, reaching, reaches] (to give by stretching out, to hand over)
verb
[UK: riːtʃ]
[US: ˈriːtʃ]

alungi [~, alungesc, alungească, ~t, IV]verbă

așterne [(se) ~, (mă) aștern, (se) aștearnă, așternut, III]verbă

prelungi [~, prelungesc, prelungească, ~t, IV]verbă

întinde [~, întind, întindă, întins, III]verbă

reach [reached, reaching, reaches] (to obtain by stretching forth, to extend so as to touch)
verb
[UK: riːtʃ]
[US: ˈriːtʃ]

ajunge [(se) ~, (mă) ajung, (se) ajungă, ajuns, III]verbă

atinge [(se) ~, (mă) ating, (se) atingă, atins, III]verbă

reach [reached, reaching, reaches] (to strike or touch with a missile)
verb
[UK: riːtʃ]
[US: ˈriːtʃ]

ajunge [(se) ~, (mă) ajung, (se) ajungă, ajuns, III]verbă

atinge [(se) ~, (mă) ating, (se) atingă, atins, III]verbă

nimeri [~, nimeresc, nimerească, ~t, IV]verbă

breach [breaches] (break of a law or obligation)
noun
[UK: briːtʃ]
[US: ˈbriːtʃ]

încălcare [~, încălcări, ~a, încălcările, încălcării, încălcărilor, ~, încălcărilor]substantiv
{f}

breach [breaches] (figuratively: the act of breaking)
noun
[UK: briːtʃ]
[US: ˈbriːtʃ]

breșă [~, breșe, breșa, breșele, breșei, breșelor, ~, breșelor]substantiv
{f}

lower reaches (the part of a river that is near where it ends)
noun

aval [~, {inv}, ~ul, {inv}, ~ului, {inv}, ~ule, {inv}]substantiv
{n}

preach [preached, preaching, preaches] (give a sermon)
verb
[UK: priːtʃ]
[US: ˈpriːtʃ]

predica [~, predic, predice, ~t, I]verbă

preacher [preachers] (one who preaches)
noun
[UK: ˈpriː.tʃə(r)]
[US: ˈpriː.tʃər]

predicator [~, ~i, ~ul, ~ii, ~ului, ~ilor, ~ule, ~ilor]substantiv
{m}