English-Romanian dictionary »

learn meaning in Romanian

EnglishRomanian
learn [learnt, learnt, learning, learns] (to acquire knowledge or ability)
verb
[UK: lɜːn]
[US: ˈlɝːn]

învăța [(se) ~, (mă) învăț, (se) învețe, ~t, I]verbă

learn [learnt, learnt, learning, learns] (to be studying)
verb
[UK: lɜːn]
[US: ˈlɝːn]

studiuverbă

învăța [(se) ~, (mă) învăț, (se) învețe, ~t, I]verbă

learn [learnt, learnt, learning, learns] (to come to know; to become informed of; to find out)
verb
[UK: lɜːn]
[US: ˈlɝːn]

afla [(se) ~, (mă) aflu, (se) afle, ~t, I]verbă

learn [learnt, learnt, learning, learns] (to make use of a bad experience)
verb
[UK: lɜːn]
[US: ˈlɝːn]

învăța [(se) ~, (mă) învăț, (se) învețe, ~t, I]verbă

learned (having much learning)
adjective
[UK: lɜːnd]
[US: ˈlɝːnd]

erudit [~, erudiți, erudită, erudite]adjectiv
{m}

învățat [~, învățați, învățată, învățate]adjectiv
{m} {n}

learned borrowing (word borrowed from a classical language into a modern language)
noun

împrumut cultsubstantiv
{n}

learner [learners] (one that is learning)
noun
[UK: ˈlɜː.nə(r)]
[US: ˈlɝː.nər]

învățăcel [~, învățăcei, ~ul, învățăceii, ~ului, învățăceilor, ~ule, învățăceilor]substantiv
{m}

learning [learnings] (accumulated knowledge)
noun
[UK: ˈlɜːn.ɪŋ]
[US: ˈlɝːn.ɪŋ]

învățătură [~, învățături, învățătura, învățăturile, învățăturii, învățăturilor, ~, învățăturilor]substantiv
{f}

learning [learnings] (action of the verb)
noun
[UK: ˈlɜːn.ɪŋ]
[US: ˈlɝːn.ɪŋ]

instruiresubstantiv
{f}

învățare [~, învățări, ~a, învățările, învățării, învățărilor, ~, învățărilor]substantiv
{f}

clearness (the state or measure of being clear)
noun
[UK: ˈklɪə.nəs]
[US: ˈklɪr.nəs]

claritate [~, {inv}, ~a, {inv}, clarității, {inv}, ~, {inv}]substantiv
{f}

limpeziciune [~, limpeziciuni, ~a, limpeziciunile, limpeziciunii, limpeziciunilor, ~, limpeziciunilor]substantiv
{f}

self-learning (learning done by oneself)
noun

autoinstruire [~, autoinstruiri, ~a, autoinstruirile, autoinstruirii, autoinstruirilor, ~, autoinstruirilor]substantiv
{f}

autoînvățaresubstantiv
{f}