dicţionar Român-German »
orgoliu înseamnă în Germană
| Română | Germană |
|---|---|
| orgoliu substantiv | der Stolz [des Stolzes; —]◼◼◼Substantiv der Hochmut [des Hochmuts, des Hochmutes; —]◼◼◻Substantiv der Dünkel [des Dünkels; —]◼◻◻Substantiv die Selbstachtung [der Selbstachtung; —]◼◻◻Substantiv der Trotz [des Trotzes; —]◼◻◻Substantiv |
| orgoliu |
