infinit înseamnă în Engleză
| Română | Engleză |
|---|---|
| infinit [~, infiniți, infinită, infinite] adjectiv | infinite(having infinitely many elements) |
| infinit [~, infiniți, infinită, infinite] adjectiv {m} | infinite(boundless, endless) infinite(figuratively, very large) infinite(greater than any positive quantity or magnitude) |
| infinit [~, ~uri, ~ul, ~urile, ~ului, ~urilor, ~ule, ~urilor] substantiv {n} | infinity [infinities](a number that has an infinite, uncountable numerical value) infinity [infinities](a number which is very large compared to some characteristic number) infinity [infinities](the symbol ∞) |
| infinitate [~, infinități, ~a, infinitățile, infinității, infinităților, ~, infinităților] substantiv {f} | infinity [infinities](endlessness, unlimitedness, absence of end or limit) |
| infinitiv [~, ~e, ~ul, ~ele, ~ului, ~elor, ~ule, ~elor] substantiv {n} | infinitive [infinitives](uninflected verb form) |
| calcul infinitezimal substantiv {n} | infinitesimal calculus(Differential calculus and integral calculus considered together as a single subject) |
| serie infinită substantiv {f} | infinite seriesnoun |
| Use the conditional tense of avea + infinitive verbă | would(indicating an action or state that is conditional on another) |
