dicţionar Român-Englez »
încăpățânare înseamnă în Engleză
| Română | Engleză |
|---|---|
| încăpățânare [~, încăpățânări, ~a, încăpățânările, încăpățânării, încăpățânărilor] substantiv {f} | obstinacy(state of stubbornness) self-will(the quality of being willful and ignoring opposition) stubbornness(state of being stubborn) |
| cu încăpățânare adverb | stubbornly(in a stubborn manner) |
