dicţionar German-Român »
ärger înseamnă în Română
| Germană | Română |
|---|---|
| der Ärger [des Ärgers; —] Substantiv | necaz◼◼◼substantiv furie◼◼◼substantiv mânie◼◼◻substantiv mânia◼◼◻substantiv durere◼◼◻substantiv resentiment◼◼◻substantiv grijă◼◼◻substantiv iritare◼◼◻substantiv muncă◼◼◻substantiv efort◼◼◻substantiv dificultate◼◼◻substantiv enervare◼◻◻substantiv plictiseală◼◻◻substantiv val◼◻◻substantiv înfuria◼◻◻substantiv pedeapsă◼◻◻substantiv obstacol◼◻◻substantiv exasperare◼◻◻substantiv iritație◼◻◻substantiv vexare◼◻◻substantiv jenă◼◻◻substantiv jalesubstantiv |
| ärgerlich [ärgerlicher; am ärgerlichsten] Adjektiv | enervant◼◼◼adjectiv supărat◼◼◻adjectiv plictisitor◼◼◻adjectiv mânios◼◻◻adjectiv |
| ärgern [ärgerte; hat geärgert] Verb | supăra◼◼◼verbă furie◼◼◼verbă enerva◼◼◼verbă deranja◼◼◼verbă supărat◼◼◼verbă mânie◼◼◼verbă supărare◼◼◻verbă irita◼◼◻verbă înfuria◼◼◻verbă necăji◼◼◻verbă deranjat◼◼◻verbă deranj◼◼◻verbă disconfort◼◼◻verbă plictisi◼◼◻verbă |
