dicţionar German-Maghiar »
ertauben înseamnă în Maghiară
| Germană | Maghiară |
|---|---|
| ertauben [ertaubte; ist ertaubt] Verb [ɛɐ̯ˈtaʊ̯bn̩] | megsüketül◼◼◼ige |
| vertauben | |
| die Wandertaube [der Wandertaube; die Wandertauben] Substantiv [ˈvandɐˌtaʊ̯bə] | vándorgalamb◼◼◼főnév |
