streben înseamnă în Engleză

Germană	Engleză
das Widerstreben [des Widerstrebens; —] Substantiv	reluctance◼◼◼noun [UK: rɪ.ˈlʌk.təns] [US: rə.ˈlək.təns]
widerstreben [widerstrebte; hat widerstrebt] Verb	oppose [opposed, opposing, opposes]◼◼◼verb [UK: ə.ˈpəʊz] [US: əˈpoʊz] jib [jibbed, jibbing, jibs]verb [UK: dʒɪb] [US: ˈdʒɪb]
widerstrebendere	more resisting
widerstrebendste	most resisting
zustreben [strebte zu; ist zugestrebt] Verb	strive to◼◼◼verb

Istoricul cautarilor