обитель înseamnă în Engleză

Rusă	Engleză
обитель noun {f}	abode [abodes](slightly dated: residence) noun [UK: ə.ˈbəʊd] [US: əˈboʊd]
дробитель noun	macerator [macerators](a machine that reduces solids to small pieces) noun [UK: mˈasərˌeɪtə] [US: mˈæsɚrˌeɪɾɚ]

Istoricul cautarilor