dicţionar Român-Maghiar »

vorbire înseamnă în Maghiară

RomânăMaghiară
vorbire [~, vorbiri, ~a, vorbirile, vorbirii, vorbirilor] substantiv {f}

beszéd◼◼◼főnév

szó◼◼◻főnév

beszélés◼◻◻főnév

beleszólásfőnév

beszédmodorfőnév

vorbire indirectă

függő beszéd◼◼◼

vorbire prin semne

jelbeszédfőnév

convorbire [~, convorbiri, ~a, convorbirile, convorbirii, convorbirilor, ~, convorbirilor] substantiv {f}

beszélgetés◼◼◼főnév

megbeszélés◼◼◻főnév

társalgás◼◻◻főnév

convorbire cu străinătate

külföldi (telefon)beszélgetés

convorbire interurbană

távolsági beszélgetés (tel)◼◼◼

convorbire telefonică substantiv

telefonbeszélgetés◼◼◼főnév

convorbire telefonică

telefonhívás◼◼◼főnév