dicţionar Român-Latin »

strălucire înseamnă în Latină

RomânăLatină
strălucire

expolio

fulgeō

iubar

lūceō

micō

nitere

niteō

strălucire verbă

antecedo [antecedere, antecessi, antecessus](3rd)
verb

anteeo [anteire, anteivi(ii), anteitus]verb

emineo [eminere, eminui, -](2nd)
verb

excello [excellere, -, excelsus](3rd)
verb

levigo [levigare, levigavi, levigatus](1st) TRANS
verb

polio [polire, polivi, politus](4th)
verb

tergeo [tergere, tersi, tersus](2nd)
verb

strălucire substantiv

candor [candoris](3rd) M
noun

lumen [luminis](3rd) N
noun

lux [lucis](3rd) F
noun