dicţionar Român-Englez »

articula înseamnă în Engleză

RomânăEngleză
articula [(se) ~, (mă) articulez, (se) articuleze, ~t, I] verbă

articulate [articulated, articulating, articulates](to clarify)
verb
[UK: ɑː.ˈtɪ.kjʊ.lət] [US: arˈtɪ.kjə.ˌlet]

articulate [articulated, articulating, articulates](to speak clearly)
verb
[UK: ɑː.ˈtɪ.kjʊ.lət] [US: arˈtɪ.kjə.ˌlet]

articulație [~, articulații, articulația, articulațiile, ~i, articulațiilor, ~, articulațiilor] substantiv
{f}

articulation [articulations](joint or collection of joints)
noun
[UK: ɑ:ˌtɪ.kju.ˈleɪʃ.n̩] [US: ˌɑːr.tɪ.kjə.ˈleɪʃ.n̩]

joint [joints](part of the body where bones join)
noun
[UK: dʒɔɪnt] [US: ˌdʒɔɪnt]

antiparticulă [~, antiparticule, antiparticula, antiparticulele, antiparticulei, antiparticulelor, antiparticulo, antiparticulelor] substantiv
{f}

antiparticle(a subatomic particle)
noun
[UK: ˈæn.ti.ˌpɑː.tɪk.l̩] [US: ˈæn.ti.ˌpɑːr.tɪk.l̩]

autocamion articulat substantiv
{n}

semi-trailer truck(A semitruck pulling a semitrailer)
noun

detectiv particular substantiv

private detective(any agent hired by a private party for the purpose of investigation or evidence gathering)
noun
[UK: ˈpraɪ.vɪt dɪ.ˈtek.tɪv] [US: ˈpraɪ.vət də.ˈtek.tɪv]

dezarticula [~, dezarticulez, dezarticuleze, ~t, I] verbă

disarticulate [disarticulated, disarticulating, disarticulates](to disjoint)
verb
[UK: ˈdɪ.sɑː.ˈtɪ.kjʊ.leɪt] [US: dɪ.sɑːr.ˈtɪ.kjə.leɪt]

loc de articulare substantiv
{n}

place of articulation(point of contact)
noun

monoarticular [~, monoarticulari, monoarticulară, monoarticulare] adjectiv

monoarticularadjective

particulă [~, particule, particula, particulele, particulei, particulelor, ~, particulelor] substantiv
{f}

corpuscle [corpuscles](A minute particle)
noun
[UK: ˈkɔː.pʌs.l̩] [US: ˈkɔːr.pʌs.l̩]

particle [particles](body with very small size)
noun
[UK: ˈpɑː.tɪk.l̩] [US: ˈpɑːr.tək.l̩]

particle [particles](elementary particle or subatomic particle)
noun
[UK: ˈpɑː.tɪk.l̩] [US: ˈpɑːr.tək.l̩]

particle [particles](word that does not obviously belong to any particular part of speech)
noun
[UK: ˈpɑː.tɪk.l̩] [US: ˈpɑːr.tək.l̩]

particulă [~, particule, particula, particulele, particulei, particulelor, ~, particulelor] substantiv
{n}

element [elements](something small)
noun
[UK: ˈel.ɪ.mənt] [US: ˈel.ɪ.mənt]

particular [~, particulari, particulară, particulare] adjectiv
{m} {n}

particular(specialised; characteristic of a specific person or thing)
adjective
[UK: pə.ˈtɪ.kjʊ.lə(r)] [US: pər.ˈtɪ.kjə.lər]

particular(specific; discrete; concrete)
adjective
[UK: pə.ˈtɪ.kjʊ.lə(r)] [US: pər.ˈtɪ.kjə.lər]

particularitate [~, particularități, ~a, particularitățile, particularității, particularităților] substantiv
{f}

feature [features](important or main item)
noun
[UK: ˈfiː.tʃə(r)] [US: ˈfiː.tʃər]

idiosyncrasy [idiosyncrasies](peculiarity that serves to distinguish or identify)
noun
[UK: ˌɪ.dɪə.ˈsɪŋ.krə.si] [US: ˌɪ.dio.ˈsɪn.krə.ˌsi]

idiosyncrasy [idiosyncrasies](way of behaving or thinking)
noun
[UK: ˌɪ.dɪə.ˈsɪŋ.krə.si] [US: ˌɪ.dio.ˈsɪn.krə.ˌsi]

particularity [particularities](distinctive characteristic or quality, see also: peculiarity)
noun
[UK: pə.ˌtɪ.kjʊ.ˈlæ.rɪ.ti] [US: pər.ˌtɪ.kjə.ˈlæ.rə.ti]

quirk [quirks](idiosyncrasy)
noun
[UK: kwɜːk] [US: ˈkwɝːk]