dicţionar Latin-Român »
onus înseamnă în Română
| Latină | Română |
|---|---|
| onus [oneris] (3rd) N noun | atacsubstantiv barsubstantiv berăriesubstantiv bodegăsubstantiv braseriesubstantiv caricasubstantiv greutatesubstantiv povarăsubstantiv răspunderesubstantiv sarcinăsubstantiv împovărasubstantiv încărcasubstantiv încărcăturăsubstantiv îngreunasubstantiv însărcinasubstantiv |
| onus electricum | |
| onustus [onusta, onustum] adjective | încărcatadjectiv |
| Anglophonus | |
| autochthonus [autochthona, autochthonum] adjective | aborigenadjectiv |
| balonus | |
| Banglaphonus | |
| bonus | |
| colonus [coloni] (2nd) M noun | colonistsubstantiv colonistăsubstantiv |
