dicţionar Latin-Român »
gula înseamnă în Română
| Latină | Română |
|---|---|
| gula [gulae] (1st) F noun | esofagsubstantiv gâtsubstantiv gâtlejsubstantiv lăcomiesubstantiv voracitatesubstantiv |
| (numerus) singularis | |
| coagulo [coagulare, coagulavi, coagulatus] (1st) TRANS verb | cheagverbă închegaverbă |
| irregularitas [irregularitatis] (3rd) F noun | iregularitatesubstantiv neregularitatesubstantiv violare de regulamentsubstantiv |
| lingula [lingulae] (1st) F noun | stufsubstantiv tijăsubstantiv trestiesubstantiv |
| nomen singulare tantum | |
| numerus singularis | |
| pergula [pergulae] (1st) F noun | porticsubstantiv verandăsubstantiv |
| plagula [plagulae] (1st) F noun | cortinăsubstantiv draperiesubstantiv perdeasubstantiv |
| regula [regulae] (1st) F noun | alcaliusubstantiv bazăsubstantiv principiusubstantiv regulăsubstantiv riglăsubstantiv |
| rēgula | |
| singulus [singula, singulum] adjective | burlacadjectiv celibataradjectiv individualadjectiv necăsătoritadjectiv nedivizatadjectiv neîmpărțitadjectiv număr singularadjectiv |
