klinge înseamnă în Olandeză

Germană	Olandeză
die Klinge [der Klinge; die Klingen] Substantiv	klingsubstantief lemmersubstantief lemmetsubstantief
die Klingel [der Klingel; die Klingeln] Substantiv	belsubstantief kloksubstantief
klingen [klang; hat geklungen] Verb	aflopenv beierenv gaanv galmenv kleppenv klinkenv luidenv overgaanv schalmenv slaanv
der Bückling [des Bücklings\|Bücklings; die Bücklinge\|Bücklinge] Substantiv	bokkingm buigingm slagzijm
gleichklingend	gelijkklinkend

Istoricul cautarilor