habit înseamnă în Română

Engleză	Română
habit [habits] (an action done on a regular basis) noun [UK: ˈhæ.bɪt] [US: ˈhæ.bət]	habitudine [~, habitudini, ~a, habitudinile, habitudinii, habitudinilor]substantiv {f} obicei [~, ~uri, ~ul, ~urile, ~ului, ~urilor, ~ule, ~urilor]substantiv {m}
habitable (where humans or other animals can live) adjective [UK: ˈhæ.bɪ.təb.l̩] [US: ˈhæ.bə.təb.l̩]	locuibil [~, locuibili, locuibilă, locuibile]adjectiv
habitat [habitats] (natural conditions in which a plant or animal lives) noun [UK: ˈhæ.bɪ.tæt] [US: ˈhæ.bə.ˌtæt]	habitat [~, ~e, ~ul, ~ele, ~ului, ~elor, ~ule, ~elor]substantiv {n}
habitual (engaging in some behaviour as a habit) adjective [UK: hə.ˈbɪ.tʃʊəl] [US: hə.ˈbɪ.tʃuːəl]	de obiceiadjectiv
habitually (occurring regularly or usually) adverb [UK: hə.ˈbɪ.tʃʊə.li] [US: hə.ˈbɪ.tʃuːə.li]	regulatadverb uzualadverb
inhabitant [inhabitants] (someone or thing who lives in a place) noun [UK: ɪn.ˈhæ.bɪ.tənt] [US: ˌɪn.ˈhæ.bə.tənt]	locuitoare [~, ~, ~a, ~le, ~i, ~lor, ~o, ~lor]substantiv {f} locuitor [~, ~i, ~ul, ~ii, ~ului, ~ilor, ~ule, ~ilor]substantiv {m}
old habits die hard (established habits are difficult to change) phrase	dar năravul bafrază lupul își schimbă părulfrază
uninhabited (not inhabited) adjective [UK: ˌʌ.nɪn.ˈhæ.bɪ.tɪd] [US: ˌʌ.ˌnɪn.ˈhæ.bə.təd]	deșert [~, deșerți, deșartă, deșarte]adjectiv nelocuitadjectiv nepopulatadjectiv

Istoricul cautarilor