mită bedeutet auf Ungarisch
| Rumänisch | Ungarisch |
|---|---|
| mită [~, mite, mita, mitele, mitei, mitelor] substantiv {f} | megvesztegetés◼◼◼főnév vesztegetés◼◼◼főnév korrupció [~t, ~ja]◼◼◼főnév csúszópénz◼◼◻főnév |
| admite [~, admit, admită, admis, III] verbă | elismer◼◼◼ige elfogad◼◼◼ige megenged◼◼◻ige hagy [~ott, ~ja, ~na]◼◼◻ige |
| adormit [~, adormiți, adormită, adormite] substantiv adjectiv | alvó◼◼◼főnév melléknév álmos◼◼◻főnév melléknév |
| adormit [~, adormiți, adormită, adormite] adjectiv | álomban◼◻◻ |
| anonimitate [~, {inv}, ~a, {inv}, anonimității, {inv}] substantiv {f} | névtelenség [~et, ~e]◼◼◼főnév |
| anumit [~, anumiți, anumită, anumite] substantiv adjectiv | bizonyos◼◼◼főnév melléknév |
| anumit [~, anumiți, anumită, anumite] adjectiv | egy bizonyos◼◼◻ természetesen◼◼◻határozószó egyes◼◻◻ néhány◼◻◻névmás bizonyára◼◻◻határozószó konzekvensmelléknév |
| calamități | balsors◼◼◼főnév |
| conformitate [~, {inv}, ~a, {inv}, conformității, {inv}] substantiv {f} | egyenlőség [~et, ~e]◼◼◼főnév személyazonosság◼◼◼főnév beilleszkedés◼◼◻főnév konformitás◼◼◻főnév |
| demite [~, demit, demită, demis, III] verbă | elbocsát◼◼◼ige |
| dinamită [~, dinamite, dinamita, dinamitele, dinamitei, dinamitelor, ~, dinamitelor] substantiv {f} | dinamit [~ot, ~ja]◼◼◼főnév |
| emite [~, emit, emită, emis, III] verbă | kiad◼◼◼ige kibocsát◼◼◻ige emittál [~t, ~jon, ~na]ige |
| extremitate [~, extremități, ~a, extremitățile, extremității, extremităților, ~, extremităților] substantiv {f} | végtag◼◼◼főnév végpont◼◼◻főnév szélsőség [~et, ~e, ~ek]◼◼◻főnév véglet [~et, ~e, ~ek]◼◻◻főnév |
| fermitate [~, {inv}, ~a, {inv}, fermității, {inv}] substantiv {f} | határozat [~ot, ~a, ~ok]◼◼◼főnév |
| Frumoasa adormită | |
| imitare [~, imitări, ~a, imitările, imitării, imitărilor, ~, imitărilor] substantiv {f} | utánzat [~ot, ~a, ~ok]◼◼◼főnév |
| legitimitate [~, legitimități, ~a, legitimitățile, legitimității, legitimităților, ~, legitimităților] substantiv {f} | törvényesség [~et, ~e]◼◼◼főnév |
| limită [~, limite, limita, limitele, limitei, limitelor, ~, limitelor] substantiv {f} | határ (átv) [~t, ~a, ~ok]◼◼◼főnév |
