dicţionar German-Norvegian »
gipfel înseamnă în Norvegiană
| Germană | Norvegiană |
|---|---|
| der Gipfel [des Gipfels; die Gipfel] Substantiv m | fjelltoppnoun tindnoun toppnoun toppunktnoun |
| gipfeln [gipfelte; hat gegipfelt] Phrase v | kulminereverb |
| das Gipfeltreffen [des Gipfeltreffens; die Gipfeltreffen] Substantiv n | toppmøtenoun |
| der Berggipfel [des Berggipfels; die Berggipfel] Substantiv m | fjelltoppnoun nibbnoun |
